"FALSURI MONETARE. O SCURTĂ ISTORIE A FALSIFICĂRII MONEDEI" LA MUZEUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI
Data: 27-11-2015 Ora: 10:00
Locatia: Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suţu
Muzeul Municipiului Bucureşti în parteneriat cu Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” vă invită în perioada 12 august 2015 - 29 mai 2016 să vizitaţi expoziţia "Falsuri monetare. O scurtă istorie a falsificării monedei", deschisă la Palatul Suţu.
În decursul istoriei, fenomenul falsificării emisiunilor monetare are o pondere variabilă în structura circulaţiei monetare, în funcție de epocă, în cadrul fiecărui stat, regiune sau oraş. Falsurile monetare se disting în principal de emisiunile oficiale, stilistic şi prin diferenţe ponderale sau de titlu. Un element în plus este reprezentat de modul de redare al imaginilor de pe feţele unei monede (numite avers și revers). Acestea pot avea de cele mai multe oritrăsături neclare, cu legende care indică numele statului sau al emitentului, ale căror litere sunt reproduse greşit, sunt inegale sau uneori chiar lipsesc.Data: 27-11-2015 Ora: 10:00
Locatia: Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suţu
Muzeul Municipiului Bucureşti în parteneriat cu Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” vă invită în perioada 12 august 2015 - 29 mai 2016 să vizitaţi expoziţia "Falsuri monetare. O scurtă istorie a falsificării monedei", deschisă la Palatul Suţu.
De cele mai multe ori, pe falsurile realizate în antichitate în ateliere clandestine, legenda este redată eronat, doar imitând literele de pe emisiunile monetare oficiale.
În decursul celor mai multor epoci istorice, valoarea unei monede era dată de cantitatea de metal preţios pe care o conţinea. De obicei modul de realizare a unui fals, a fost reprezentat de aplicarea unui strat subțire de metal prețios, aur sau argint peste o bucată de metal comun, cupru, plumb, fier sau staniu.
În perioada romană, o altă categorie de monede contrafăcute erau imitaţiile turnate din bronz. Metoda imitării prin turnare a unor emisiuni monetare a fost utilizată în scopul falsificării, în perioada secolelor II-III p. Chr. Au fost semnalaţi denari cu miez din metal comun şi acoperiţi cu o pelicula de argint, pentru a trece drept monedă din metal preţios. În mod surprinzător, acest
procedeu a fost folosit şi de către ateliere oficiale locale, pentru a alimenta piaţa cu diferite nominaluri care lipseau.
Evul mediu, reprezintă o epocă amplu analizată din punct de vedere numismatic, abordările vizând fenomenul falsificării emisiunilor monetare în literature de specialitate, ocupând un loc aparte. Falsurile monetare au o importanţă însemnată, aceste exemplare care au circulat uneori în cantităţi apreciabile, au făcut astfel parte din economia unor structuri regionale sau chiar statale.
Un exemplu relevant în acest sens este constituit de apariţia falsurilor după moneda otomană, prezente în descoperirile arheologice din Bucureşti şi în împrejurimi în ultimele cinci-şase decenii. Pornind de la realitatea conform căreia moneda otomană a dominat piaţa monetară din Ţara Românească şi Moldova în decursul secolului al XVIII-lea, bazându-ne pe documentele scrise dublate de mărturiile numismatice, nu trebuie să ne surprindă apariţia falsurilor după aceste emisiuni, în multe situaţii realizate chiar pe teritoriul Principatelor.
Expunerea prilejuieşte o întâlnire a publicului bucureştean şi nu numai, cu un patrimoniu valoros provenit din colecţia „Maria şi dr. George Severeanu”, colecţia Numismatică a Muzeului Municipiului Bucureşti precum şi din colecţia Institutului Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”.
Eveniment publicat in data de:
13-08-2015
de către Calendar Evenimente
de către Calendar Evenimente
Vizualizat de:
133 ori
Comentarii:
0