• Nume Utilizator
• Parolă
• Am uitat parola     Înregistrare cont

... și asupra vieții artistice locale dintre cele două războaie mondiale. În expoziție figurează 67 de lucrări de pictură de șevalet, acuarelă, pastel, desen, gravură și sculptură, aparținând celor mai importanți artiști activi la Brașov în perioada interbelică: Hans Mattis-Teutsch, Hans Eder, Fritz Kimm, Eduard Morres, Hermann Morres, Ernst Honigberger, Margarete Depner, Grete Csaki-Copony, Gustav Kollár, Conrad Vollrath, Heinrich Schunn, Josef Strobach, Waldemar Schachl, Karl Hübner, Ernst Richard Boege, Valeriu Maximilian, Olga Braniște, Paraschiva Popa-Frunză, Waldemar Mattis-Teutsch (Ioan Mattis) și Lukász Irina. Expoziție organizată în colaborare cu: Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Biserica Evanghelică C.A. din România - Parohia Braşov, Biserica Evanghelică C.A.din România - Parohia Codlea, Forumul Democrat German din România - Filiala Brașov și numeroși colecționari particulari din Brașov. (Curator: Radu Popica)

Arta braşoveană interbelică

Arta braşoveană interbelică se plasează în continuitatea manifestărilor artistice din anii anteriori războiului, multe dintre tendinţele conturate înainte de 1918 ajungând la maturitate acum. Centrul artistic braşovean şi-a păstrat specificitatea în raport cu arta românească, chiar dacă nu au lipsit şi unele influenţe. Caracterul distinct a fost determinat şi de rolul important pe care expresionismul l-a jucat în creaţia artiştilor brașoveni. Alături de expresionism, alte curente artistice prezente în arta braşoveană interbelică sunt: impresionismul, postimpresionismul, „Noua Obiectivitate" şi constructivismul. Principalele genuri abordate de artiştii brașoveni erau peisajul şi portretul.

Hans Eder a practicat un expresionism figurativ, care a evoluat de la o expresie de o virulenţă extremă către apropierea de realismul „Noii Obiectivităţi", ajungând spre sfârşitul perioadei interbelice la un „manierism expresionist". Exemplul lui Hans Eder a influenţat artiştii din tânăra generaţie (Joseph Strobach, Karl Hübner, Friedrich Bömches). Alţi artişti apropiați de expresionism au fost Grete Csaki-Copony şi Ernst Honigberger. Iniţial, în ciclul „Florilor sufleteşti" (1919-1923), Hans Mattis-Teutsch a îmbrăţişat expresionismul abstract. Ulterior, şi datorită contactelor cu mişcarea avangardistă românească, s-a orientat către constructivism.

După 1930 şi în pictura românească s-au afirmat „noile realisme". Tendinţa s-a resimțit şi în pictura braşoveană. Alături de Hans Eder, de „Noua Obiectivitate" s-a apropiat şi Karl Hübner, a cărui pictură a evoluat ulterior spre un „realism clasicizant". Pe coordonate similare „Noii Obiectivităţi" s-au plasat grafica şi pictura lui Fritz Kimm. Tendinţe realiste, aflate în legătură cu preferinţa pentru o pictură de evocare a atmosferei locale (Heimatkunst), se regăsesc în creaţia lui Eduard Morres şi Friedrich Miess. Website: http://muzeulartabv.ro/Expozitii_Temporare/In_Prezent Tweet