• Nume Utilizator
• Parolă
• Am uitat parola     Înregistrare cont

Această acţiune de a crea sens în mintea altora este deseori problematică, pentru că aşteptările pe care le avem de la ceilalţi şi de la propria persoană nu sunt împlinite în realitate şi în actul propriu-zis. Nu există persoană care să nu fi fost prost înţeleasă cel puţin o dată în viaţă, iar consecinţele să fi fost notabile.

Atelierul aduce participanţii într-un scenariu în care îşi pot exersa competenţele de raţionalitate pentru a descoperi ce anume pot îmbunătăţi ca să comunice mai fluent, calm, precis.

Atelierul de gândire critică pentru adulţi gravitează în jurul artei interogării. Cursanţii învaţă să aibă o gândire independentă, ceea ce poate fi obţinut doar prin abilitatea de a formula întrebări precise cărora nu le e frică să conteste orice idee vehiculată în jur.

Eşecurile în comunicare apar din cauza tendinţelor de a ne grăbi în vorbire. Se întâmplă, din grabă sau din cauza emoţiilor, să nu înţelegem ce ni se spune şi să compensăm prin a „întoarce vorba după cum ne convine”, de a face presupuneri deplasate, fără a le verifica. Formăm chiar, conştient sau nu, pseudo-argumente pentru a scăpa dintr-o discuţie neplacută.

1. Identificarea presupunerilor ascunse în ceea ce spune o persoană. Fundamentul unei discuţii raţionale este înţelegerea intenţiei celeilalte persoane – ce vrea ea de fapt să spună.

Întâlnirea antrenează abilitatea de a înţelege caracteristici ale atitudinii persoanei respective în baza afirmaţiilor sale. Scopul întâlnirii este de a ieşi din graniţele propriei minţi şi de a înţelege perspectiva mereu străină a celuilalt.

2 şi 3. Tipuri de întrebări şi tehnici de formulare. Întrebarea este instrumentul prin care o persoană poate extrage adevărul din conştiinţa altei persoane, cu sau fără voinţa acesteia. Majoritatea neînţelegerilor au loc din cauza unor formulări deficitare ale întrebărilor pe care ni le adresăm între noi. Nu de puţine ori apar conflicte, din cauza diferenţei dintre ce vrei să spui şi ce s-a înţeles de fapt.

Întâlnirea prezintă tipurile intenţionale de întrebări şi exersează abilitatea participanţilor de a formula întrebări eficiente, bine ţintite, care nu subminează intenţia originală a autorului.

4 şi 5. Problematizarea ideilor. Gândirea critică merge pe asumpţia că orice idee poate fi problematizată. Scopul problematizării nu este de a demonstra interlocutorului că se înşală sau că are o problemă cognitivă, ci de a strămuta interlocutorul din zona sa de confort conceptual. Acest obiectiv este atins prin a arăta interlocutorului, sub forma unei întrebări, că o idee opusă ideii sale este la fel de convingătoare precum a sa.

Întâlnirea îi familiarizează pe cursanţi cu această tehnică raţională de problematizare. Scopul este de a insufla participantului încredere în propria gândire, răbdare în faţa unei persoane nervoase şi detaşare atunci când se confruntă cu discuţii conduse de afect şi nu de raţionament. Website: http://fundatiacaleavictoriei.ro Tweet