Warning: getimagesize(images_ed/e_442.jpg): failed to open stream: No such file or directory in /home/calistro/public_html/detalii_ed.php on line 132
PĂRERI DESPRE O PRIETENIE LA DISTANȚĂ
Data: 20-10-2014
Doi oameni, un singur mediu de comunicare – via email. Frumos, fermecător, incitant, dar și periculos. Câtă sinceritate se găsește în acea prietenie bazată tocmai pe asta? Uneltele care te-ar putea ajuta să-i descoperi adevăratul caracter îți lipsesc.
Să o numim prietenie la distanță. Corespondați poate prin email, căci este mai sigur, în primul rând, dar și pentru că scrisorile trimise prin poștă sunt demodate și ajung foarte târziu la destinatar. V-ați descris reciproc, pentru a-l lăsa pe celălalt să vă cunoască mai bine, dar și să vă imagineze. Ați început să discutați despre preferințe, despre hobby-uri. Sunteți surprinși dacă aveți unele comune despre care puteți vorbi mai mult. Vă apropiați și începeți să prindeți încredere în celălalt, lăsând să curgă destăinuirile. Vă asemănați. În scurt timp vă treziți în fața monitorului surprinși de dorința de a cunoaște în persoană prietenul cu care împărtășiți atât de multe gânduri. Relația devine parcă din ce în ce mai deosebită, caracterul ei principal fiind dat de această distanțiere dintre părți, fapt ce naște, la rândul ei, fantezia unei prietenii adevărate.
Persoana care scrie poate fi aceeași cu persoana care gândește ceea ce scrie, dar totodată poate fi și o formă mai stilizată a acesteia, mediul de comunicare permițându-i să se analizeze mai bine și să se corecteze. Corectura nu are loc doar la nivel gramatical sau lingvistic, dar poate, datorită formulărilor și cuvintelor alese, să își construiască un tip de personaj care nu este în realitate. Acest lucru poate să fie atât pozitiv, cât și negativ. Este bine să te analizezi și să te poți corecta, poate că îți este necesar asta și în viața reală și acesta este un punct de plecare. Dar nu este tocmai în regulă să livrezi un om diferit unei persoane cu care împărtășești gânduri mai intime.
Forma aceasta de prietenie utopică poate, totodată, să scoată din tine ce este mai sincer, deoarece ajungi să nu te simți judecat, ba dimpotrivă, chiar înțeles, făcând și în felul acesta ca tu, cel care scrie, să nu fie identic cu tu, personajul din lecturile tale. Personajul despre care scrii și care pretinzi că ești tu poate că se află înlăuntrul tău, dar a fost constrâns de către alții să urmeze o cale diferită, tu simțindu-te nevoit să îți ascunzi cealaltă, poate mai adevărată, față.
Așadar, rămâne ca tu să fii în primul rând sincer cu tine. Cât despre prietenul tău cu care corespondezi, speri același lucru. Nu ai de unde să știi dacă toate vorbele sunt sincere și adevărate, așa cum, de altfel, se petrece și în viața reală. Până la urmă, cât de diferite sunt aceste prietenii și cât de sincere sunt cele din viața reală pe lângă celelalte? Avantajul în viața reală este că poți privi în ochi persoana, poți să îi urmărești gesturile și expresia feței, inflexiunile glasului și poate așa ai putea să descoperi cât de sincer este celălalt cu tine.
Dar pentru asta, trebuie să te pricepi să citești o persoană. Scrisul, pe de altă parte, te înstrăinează complet de aceste capacități, lăsând totul la îndemâna fanteziilor tale. Și de aceea acesta poate să fie un joc periculos - incitant, fermecător, dar periculos. La granița dintre cele două persoane se află fantezia fiecăruia despre celălalt și despre acea relație, fantezie care își are rădăcinile în propriile dorințe. Cu atât mai primejdioasă devine această relație, cu cât nevoia acelei fantezii devine mai puternică, încețoșând și manipulând interpretarea textului. Astfel, vezi ceea ce vrei să vezi și crezi ceea ce vrei să crezi.
Editorial publicat in data de:
20-10-2014
de către Octavian Radu
Website:
http://calendarevenimente.wordpress.com
Tweet
de către Octavian Radu
Comentarii:
0