• Nume Utilizator
• Parolă
• Am uitat parola     Înregistrare cont

Bucură-te în fiecare zi de câte ceva. Spuneam într-un editorial anterior despre beneficiile notării lucrurilor bune pe care le-ai realizat la sfârșit de an sau, de ce nu, la sfârșit de lună. Găsește un scop suficient de important astfel încât să te facă să te scoli dimineața cu zâmbetul pe buze și cu dorință și determinare. Ce-ar fi să îți vină să sari din pat numai gândindu-te, ca atunci când erai mic și abia așteptai să ieși la joacă în week-end, că îți venea să sari peste micul dejun.

Este bine, se spune, să nu te legi prea mult în viață de persoane sau obiecte, ci mai degrabă de scopuri, de țeluri care să te împlinească. Deși poate să pară neomenesc, are o fărâmă de adevăr importantă acea afirmație. E cert că și noi avem pretenții deseori și așteptări, lucru ce, odată dezamăgiți, ne întristează în primul rând pentru că ne-am pus baza pe ceva. Dar atunci când fericirea ta nu mai trebuie să stea în mâna altuia, ci numai în a ta, fiind bazată pe alegerile și pe modul de a-ți trăi viața, dezamăgirea, față de alte persoane, cel puțin, dispare. Iar asta îți ușurează mintea... la greu.

Dar nici să faci din scop ceva mecanic și lipsit de sensibilitate, să te izolezi de orice pare a fi omenesc, căci afecțiunea ar putea să îți strice reputația. Orice alegi să faci trebuie să fie făcut cu dragoste și nu pentru dragoste. Atașamentul față de oamenii pe care te bazezi să te facă fericit se transformă într-un atașament vizavi de sentimentul iubirii, al răspândirii acesteia.

Iubirea este un sentiment care, nu știu de ce, nu este trăit mai des și în diverse moduri. Căci, cum spuneam, pe lângă iubirea față de oameni, există și cea față de obiecte sau față de momente, de clipe, de scopuri, de ce nu.
Ne-am cam privat de acest sentiment minunat și pare-se că ne folosim de el în moduri ce pot fi distructive. Din iubire pare că se naște ură, sau invers. Confundăm, de fapt, atașamentul cu iubirea. Și de ce? Poate pentru că nu avem suficientă încredere în noi, astfel încât să nu ne mai punem toată încrederea în faptul că o altă persoană în afară de tine te poate face fericit toată viața sau te poate măcar iubi atât de mult.

Nu spun că dacă ai găsi ceea ce să faci cu toată ființa ta nu ai mai simți nevoia de a iubi și a fi iubit de către o altă persoană. Dar în loc să cauți să umpli un gol poate că vei trăi cea mai sinceră poveste de dragoste. Căci, e drept, jumătățile se atrag, dar din cauza faptului că se tratează ca pe niște jumătăți, se vor găsi mereu lipsuri. Pe când dacă te consideri și te comporți ca un întreg, vei atrage tot un întreg. Iar întregii nu prea se bat cap în cap, ei se completează și se armonizează.

Iubirea este un sentiment tare plăcut și este destul de ușor să te atașezi de cineva și să-i dovedești iubire. Dar adevărul este că nu poți ști pentru cât timp i-o oferi, căci nu așa stau lucrurile. În primul rând, ea trebuie să fie sinceră pentru ca să fie adevărată. Fiind adevărată este mai probabil să fie și de durată. Dar e necesar pentru asta ca omul să învețe să se iubească pe sine așa cum trebuie. Numai apoi va ști cum să îl iubească așa cum se cuvine și pe altul. Website: http://calendarevenimente.wordpress.com Tweet