• Nume Utilizator
• Parolă
• Am uitat parola     Înregistrare cont

Există țări unde capitalele economice le întrec în putere și importanță pe cele politice, clasicele exemple fiind New York – Washington, Amsterdam – Haga, Frankfurt - Berlin, Cracovia – Varșovia, sau din categoria ”în curând” Sankt-Petersburg vs Moscova. Acest statut al capitalelor economice se bazează pe percepții, industrii și servicii, comerț și infrastructură.

La noi cred că ar fi mai mult decât indicat să avem orașe puternice care să rivalizeze cu Bucureștiul în domeniul economic. Fie că vrem sau nu, fie că ne place sau nu, trebuie să recunoaștem că locomotiva economică a României o reprezintă Transilvania (împreună cu Banatul), iar cele 2 faruri ale sale sunt Cluj-Napoca și Timișoara. Situația nu este nouă, ci a mai fost confirmată statistic și la 1918, atunci când veniturile pe locuitor în Ardeal și Banat erau de 2 ori mai mare decât în vechiul Regat (vezi Axenciuc).

Clujul s-a dezvoltat foarte mult în ultimii 15 ani și atrage în continuare atât investiții în infrastructură, cât și în IT și servicii conexe. Ne vom uita acum la cele mai importante aspecte care vor face ca în maxim 10 ani Clujul să depășească în importanță economică Bucureștiul, în opinia noastră: nivelul percepțiilor sociale și bunăstarea populației, nivelul investițiilor în imobiliare-industrie-comerț-servicii și infrastructura.

Populația Clujului crește, situație printre cele mai rare din țară, prin concentrarea urbană a populației din alte județe decât Cluj: în timp ce Bucureștiul a pierdut aproximativ 185.000 de locuitori între 1992 și 2012, Clujul a crescut în aceeași perioadă de la 300.000 de locuitori la peste 400.000, dacă socotim și comunele adiacente Florești, Apahida, Feleacu, Chinteni și Baciu, care au devenit practic cartiere ale Clujului, atrase ca un magnet. Mai mult chiar, din perspectiva productivității muncii datele arată că PIB per capita la Cluj este peste 50% din cel al Bucureștiului și este în creștere. Dar cel mai important este efectul psihologic al percepției, clujenii văzându-se pe ei înșiși mai optimișiti, încrezători într-un viitor mai bun, mai liniștiți și mai avuți decât media bucureștenilor. Percepțiile sociale ale ardelenilor serioși, conștiincioși și harnici (fără a generaliza aici și fără false modestii sau competiții ieftine) contribuie și ele la crearea unei tendințe favorabile Clujului. A munci și locui în Cluj e ”ceva fain” și de dorit de către tineri, dovadă faptul că emigrația economică din Cluj este la cel mai mic nivel în comparație cu alte zone din România. Clujul a devenit în ultimii 15 ani extrem de aglomerat și efervescent și datorită faptului că a reprezentat un succes în business și în colaborarea interculturală și interconfesională. Numărul clujenilor stabiliți la București s-a redus, în timp ce invers - tot mai mulți bucureșteni vor să se stabilească la Cluj. Așa a atras capitala Transilvaniei oameni și firme, bani și interes, dezvoltare concretă și prognoze interesant de urmărit. Șomajul este foarte redus la Cluj, veniturile salariale medii sunt cele mai mari din țară, după București, iar marile companii prezente la nivel local anunță planuri pe cât de interesante pe atât de îndrăznețe.

Investițiile imobiliare au dus la o dezvoltare fără precedent la Cluj, satele limitrofe fiind atrase să devină cartiere ale orașului. Cine e din Cluj știe că dimineața traficul către centru dinspre Apahida, Florești, Feleac sau Baciu este un chin deoarece majoritatea celor care locuiesc în aceste zone vin la muncă în vechea capitală a Transilvaniei. Indicele lunar realizat de imobiliare.ro arată că la Cluj un metru pătrat de construcție nouă este prețuit cu 1152 de euro, fiind astfel cel mai scump din țară. La București media abia sare de 1000 de euro. Pe cât de real este acest indice susținut de puterea de cumpărare, pe atât este prevestitor de performanțe și mai mari... (va continua săptămâna viitoare!) Website: http://www.mastermindcom.ro Tweet