NOILE MODALITĂȚI DE COMUNICARE ALE INTELIGENȚEI ARTIFICIALE SPERIE (partea a II)
Data: 21-01-2019
Începuserăm dezbaterea săptămâna trecută despre frica pierderii controlului în relația oamenilor cu Inteligența Artificială…
Forbes, The Independent, The Telegraph, Le Figaro și multe alte media au scris despre aceste evoluții, dar în România agenda politico-schizoidă nu permite discutarea unor subiecte serioase și de impact, mass-media românești însele preferând să se complacă în chiloțăreala politică a dezbaterii grobiene a minciunilor sau implicațiilor unor fapte penale, ipocriziilor, oportunității distrugerii DNA sau a eliberării tuturor pușcăriașilor pe motiv că nu au odorizante în celule.Data: 21-01-2019
Începuserăm dezbaterea săptămâna trecută despre frica pierderii controlului în relația oamenilor cu Inteligența Artificială…
Dacă ne-am uita mai atent la experimentul Facebook amintit am vedea probabil că cele 2 entități IA au făcut ceea ce fac și oamenii – găsesc noi căi de comunicare. Frumusețea teoriei comunicării este tocmai studiul motivelor pentru care oamenii au purces pe 2 căi aparent contradictorii din momentul în care au existat mai multe ființe pe pământ: tendința de a secretiza comunicarea, doar pentru unii dintre ei, în paralel cu nevoia de a comunica cu toți ceilalți sau cât mai mulți. Societăți secrete, versus comunicarea de masă. Șoptitul la ureche alături de comunicarea cu fum și foc de pe înălțimi. Doar cu unii și între ei, față de deschidere totală - comunicarea cu întreaga planetă, simbolizată de mass-media și apoi de Internet. Aceste tentințe antagonice sunt reale și fac lumea mai bogată, mai interesantă. Studiul lor de mii de ani a aprins imaginația multora, fie ei specialiști sau muritori de rând. Poate tocmai asta a atras atenția și la experimentul respectiv: două entități de IA care se comportă ”omenește”…
Așadar, cele 2 entități IA au făcut ceva foarte omenesc – au dezvoltat rapid un nou jargon al negocierii. La început fiecare s-a arătat interesat de ceea ce are celălalt. Au evaluat acele ”bunuri”, au lăsat să se înțeleagă ce și-ar dori, apoi au schimbat alte informații pentru a distrage atenția, ca spre final să revină la mizele importante, pretextând sacrificii necesare pentru a-și atinge interesul. Potrivit gândirii și logicii umane, dacă acele entități IA ar fi vrut să comunice în secret, ar fi început tocmai cu informațiile existente până atunci, litere și cifre. Când primele societăți secrete au inventat codurile lor au pornit de la anagrame, meta-anagrame și resetarea unor simboluri, pentru a fi descifrate doar de comunitatea respectivă. Dar pe de altă parte și evoluția limbilor și a alfabetelor a făcut acest lucru… Este așadar de condamnat?
Frica pierderii controlului de către omenire e alimentată și de viteza si profunzimea schimbărilor în lumea Inteligenței Artificiale, elemente care sunt mult prea dezvoltate pentru oameni și complet de neegalat! Adepții teoriei conspirației afirmă că de la sistemul DeepBlue a lui IBM care l-a învins pe Kasparov la șah în 1997, trecând prin DeepMind AlphaGo a lui Google care l-a învins în 2017 pe Ke Jie, campionul mondial la GO, ajungând azi la quantum computing a lui IBM, ar fi trebuit să ne fie déjà clar că oamenii sunt inferiori entităților de IA. Așadar, foarte curând vor pierde controlul și deci supremația pe planetă. Iar de la pierderea controlului la exterminarea rasei umane e un mic pas, spun aceeași adepți ai teoriei conspirației… Dacă aceste computere vor ajunge la concluzia, de altfel perfect logică și posibilă, a faptului că omenirea este o irosire a resurselor planetei și lucrurile ar trebui schimbate? În ce fel și ce efecte vor avea aceste schimbări asupra oamenilor?
Bineînțeles că astfel de exagerări fac rău atât oamenilor, prin negarea efectelor pozitive ale relaționării cu IA și prin încercarea de a suprima una dintre cele mai importante trăsături a omenirii, răspunzătoare pentru progres: curiozitatea. Curiozitatea e cea care l-a scos pe om din peșteri, dar și din Rai – ar zice unii. Curiozitatea l-a făcut pe om să folosească focul, roata și uneltele, dar și armele, dinamita sau bomba nucleară – ar completa unii. Binele și răul, două fațete ale aceleiași monede. Așadar, acceptăm curiozitatea și nevoia de cunoaștere pentru om, dar nu pentru Inteligența Artificială…? De ce?
(va continua...)
Editorial publicat in data de:
21-01-2019
de către Mihai Mătieș
Website:
http://towardsdatascience.com/the-truth-behind-facebook-ai-inventing-a-new-language-37c5d680e5a7
Tweet
de către Mihai Mătieș
Comentarii:
0