INTERESANTUL BAROMETRU AL VIEȚII RELIGIOASE DIN ROMÂNIA (partea a II-a)
Data: 21-12-2020
...Continuarea analizei barometrului vieții religioase din România.
Analizând documentul trebuie arătat că este demitizat conceptul conform căruia biserica/religia este în România o piedică împotriva integrării occidentale și împotriva apartenenței la NATO și UE. Este pentru prima dată când românii fac această distincție, 88,5% dintre respondenți afirmând că ”religia nu este o piedică în integrarea euroatlantică”, percepție foarte importantă în contextul unei imagini conservatoare pe care biserica o are în societate. Mai mult, 61,7% dintre respondenți consideră că NATO și UE trebuie să-și extindă influența în estul Europei (92,3% dintre greco-catolicii intervievați, 62,5% dintre romano-catolici și 62,3% dintre ortodocși)!Data: 21-12-2020
...Continuarea analizei barometrului vieții religioase din România.
O altă concluzie este că biserica, alături de armată, se mențin în topul încrederii românilor, după Revoluția din 1989, așa cum ne arătau toate sondajele de opinie de până acum. In februarie 2019 biserica era pe locul 2 cu 54,5% încredere în sondajul INSCOP, după armată, efectul greșelilor sale de la Colectiv estompându-se treptat, având în vedere că în noiembrie 2018 cota era la 52,8%. Biserica a căzut prima și singura dată sub 50% între 2016-2017, conform IMAS, ca urmare a greșelilor publice și repetate în criza declanșată de incendiul din clubul Colectiv, din finalul lui 2015. Eurobarometrul din toamna lui 2007, anul intrării în UE, fixa încrederea în biserică la 77%. In sondajele de la mijlocul anilor ’90 încrederea în biserică era invariabil în jurul valorii de 90%, schimbând uneori poziția de top cu armata. In aprilie 2020, însă, cota bisericii pe fondul pandemiei urcase deja înapoi la 61% conform IRES.
Surpriza barometrului este poziționarea Academiei Române pe locul 3 în ierarhia încrederii, fapt care se datorează activismului educativ și civic al noului Președinte al instituției, în persoana profesorului Ioan Aurel Pop, cât și adoptării unor poziții publice ale Academiei în diferite chestiuni care țin de viața cetății, dar mai ales întru apărarea educației tinerilor, istoriei și limbii naționale.
Pe lângă încredere, românii își doresc un activism sporit al membrilor clerului atunci când 75,5% dintre ei cer bisericii și cultelor religioase ”să fie mai prezente în viața publică, în educație, în cultură și mass-media”. Continuarea predării regiliei în școli este susținută de 72,8% dintre participanții la sondaj.
Așadar, considerăm că nota în care trebuie citite aceste împuterniciri pe care românii le oferă Bisericii Ortodoxe Române, ca biserică majoritară, este foarte importantă: transferul de încredere înseamnă o mare răspundere pentru membrii clerului, din păcate pe terenul lăsat liber de incompetența factorului politic laic, care la 31 de ani de la Revoluție nu a înregistrat succese notabile și convingătoare nici în domeniul medical, nici al educației și nici al protecției sociale! E un mare avertisment aici, pe care nu știu câți politicieni îl iau în serios. BOR este chemată să-și asume un rol mai activ în societate și i se oferă și mandatul de a avea curajul să-și consolideze autoritatea pornind de la valorile creștine ce trebuie practicate în primul rând de clerul său, trecând prin respectarea normelor proprii și a legilor statului laic, pentru ca reprezentanții săi să manifeste acel comportament model, la care se așteptă oamenii.
Editorial publicat in data de:
21-12-2020
de către Mihai Mătieș
Website:
http://www.larics.ro
Tweet
de către Mihai Mătieș
Comentarii:
0