INTERESANTUL BAROMETRU AL VIEȚII RELIGIOASE DIN ROMÂNIA (partea a III-a)
Data: 27-12-2020
Completăm în acest al treilea episod analiza barometrului despre care vorbeam anterior în alte două editoriale...
Data: 27-12-2020
Completăm în acest al treilea episod analiza barometrului despre care vorbeam anterior în alte două editoriale...
BOR este invitată astfel să-și reformeze proprii reprezentanți care nu-și înțeleg rolul social-educativ, să dialogheze deschis și să reglementeze relațiile frățești cu biserica greco-catolică, să contribuie la afirmarea unor modele comportamentale valoroase în societate și mass-media și să susțină componentele de sănătate și protecție socială pe care statul încă le asigură deficitar populației. Referitor la această ultimă componentă, barometrul confirmă faptul că oamenii săraci sunt cei care frecventează mai des liturghiile, 38,2% dintre persoanele fără venit vin săptămânal la biserică, la fel 43,9% dintre cei care câștigă sub 1000 de lei pe lună și 42,2% din cei care au venitul între 1001-2000 de lei lunar, dar și că majoritatea oamenilor cu venituri mai mari de 6000 de lei pe lună sunt și ei prezenți la slujbe săptămânal (27,3% dintre ei) sau ocazional, la sărbători și evenimente din familie (36,4%). Cu alte cuvinte se mai infirmă un zvon, și anume acela cum că oamenii mai avuți nu ar frecventa biserica, această instituție fiind doar apanajul săracilor.
Una dintre disonanțele cele mai importante identificate de studiu, care s-a confirmat și cu ocazia altor sondaje anterioare realizate și de alte institute, este cea care ne arată diferențele dintre cei care se consideră religioși și credincioșii practicanți, chiar dacă la această categorie stăm bine comparativ cu alte state din UE. Așadar, deși românii se consideră religioși în majoritatea lor - 63,8%, deși 55,2% afirmă chiar că ”religia este importantă în viața lor” și 68,2% declară că ”se roagă zilnic sau aproape zilnic”, numai 36,1% spun că sunt și practicanți,”mergând săptămânal la biserică”. O diferență, așadar de 2:1. Realizatorii barometrului au precizat de la început că au folosit termenul de ”religios” în sens sociologic, popular, înțeles ca atare și de omul de pe stradă, fără a se fi cerut finețea de a fi definit termenul conform DEX sau practicii liturgice, unde accentul religiei cade tocmai pe ”sistemul de credințe (dogme) și de practici (rituri) privind sentimentul divinității și care îi unește în aceeași comunitate spirituală și morală pe toți cei care aderă la acest sistem”. Dacă ar fi să intrăm într-o analiză și mai profundă, comparând cifra autodeclaraților religioși cu a celor care se comportă în viața de zi cu zi într-un mod în care să respecte preceptele biblice, creștine (dragostea față de aproape, frecvența rugăciunii, evitarea păcatului, generozitatea, etc.) am avea un raport de cel puțin 3:1 în defavoarea celor care sunt religioși doar din gură...
Având în vedere structura pe confesiuni, dintre cei care vin săptămânal la biserică cei mai consecvenți sunt greco-catolicii (61,5% vin săptămânal la biserică sau chiar mai des și 15,4% vin ocazional, la sărbatori și evenimente de familie), urmați de cei de alte religii (55,1%, probabil culte neo-protestante, sau alături de religiile islamică și/sau iudaică, LARICS nu precizează exact), secondați apoi de romano-catolici (43,8%), pe locul patru ortodocșii (33,8%) și în cele din urmă reformații (30%).
(va urma)
Editorial publicat in data de:
27-12-2020
de către Mihai Mătieș
Website:
http://www.larics.ro
Tweet
de către Mihai Mătieș
Comentarii:
0