• Nume Utilizator
• Parolă
• Am uitat parola     Înregistrare cont

Important este că pentru prima dată într-un sondaj public aproape 40% din cei intervievați afirmă că identitatea națională a românilor nu are legătură cu religia, oferind în sfârșit, la 31 de ani după Revoluție, o abordare deschisă, modernă, conform căreia identitatea națională nu este doar apanajul unei singure confesiuni religioase. Cu alte cuvinte, o pondere foarte importantă dintre români își recunosc frații din aceeași națiune, chiar dacă ei sunt credincioși romano-catolici, greco-catolici, protestanți, neo-protestanți, musulmani, evrei, atei sau agnostici.

Caracterul tolerant al românilor față de conaționalii de altă religie este reliefat de o serie de întrebări la care răspunsurile sunt covârșitor pozitive: 78,9% nu ar fi deranjați dacă fiul sau fiica s-ar căsători cu un reprezentant al altui cult; 93,6% declară că nu sunt deloc deranjați să aibă vecini de altă religie; 95,6% impart de voie bună cartierul cu reprezentanții altor religii și 95,8% nu sunt deloc deranjați să trăiască în același oraș cu reprezentanți ai altor culte.

La capitolul ”lucruri care mai trebuie consolidate” participanții la sondaj nu cunosc încă îndeajuns misionariatul Bisericii Ortodoxe Române în Basarabia și nici situația din Republica Moldova, 66,2% dintre ei opinând că ”e normal să existe două biserici ortodoxe” între Prut și Nistru, una controlată de Moscova (Mitropolia Moldovei) și una subordonată Patriarhiei Române (Mitropolia Basarabiei), în timp ce doar 26,6% consideră că românii/moldovenii de peste Prut ar trebui să aparțină de Mitropolia legată de București. Practic, în Republica Moldova, BOR nu a reușit încă să convingă majoritatea românilor cu mesajul ei unificator, iar în țară nu a explicat situația românilor-moldoveni de peste Prut, ceea ce ne îndreptățește să credem că e nevoie de un efort persuasiv suplimentar din partea prelaților români, cum ar fi o vizită a Patriarhului Daniel la Chișinău, realizarea unor evenimente în comun cu Mitropolia Basarabiei, aducerea acesteia în reflectorul opiniei publice din România, etc., acțiuni ce ar putea avea efect pe termen mediu și unde sunt necesare mai multe tratative cu Biserica Rusă.

În ceea ce privește analiza pe regiuni și corelările mediului urban/rural cu răspunsurile la întrebări avem situația menționată la început și anume, în timp ce Moldova și Transilvania au, cantitativ, cei mai credincioși subiecți, Bucureștiul apare la capătul opus, în majoritatea covârșitoare a răspunsurilor la întrebările sondajului. Bucureștenii apar drept cei mai puțin credincioși în Dumnezeu, cei mai mai puțin religioși, cei mai absenți practicanți, se roagă cel mai puțin dintre toți cei intervievați, înregistrează cele mai mici procente când e vorba despre necesitatea căsătoriei civile sau religioase, sau despre studierea religiei în școli și au cel mai mare procentaj pozitiv la intenția de votare a unui politician autodeclarat ateu. Printre cauzele care să explice aceste rezultate se regăsesc distanțarea socială în adevăratul sens al cuvântului, alienarea față de comunitatea în care trăiesc persoanele sosite în capitală din diferite regiuni, tumultul vieții citadine, invocata ”lipsă a timpului personal” și prioretizarea unor valori pecuniare, cauze întâlnite și în capitalele țărilor din Vest, sau la fel, din Est.

Sondajul, desfășurat pe baza unui chestionar aplicat telefonic în toate județele țării, a fost realizat în perioada 30 noiembrie - 7 decembrie, pe un eşantion multi-stratificat, probabilistic, de 1.000 persoane, şi este reprezentativ pentru populaţia României, neinstituţionalizată, cu vârsta de 18 ani şi peste.
Website: http://www.larics.ro Tweet