• Nume Utilizator
• Parolă
• Am uitat parola     Înregistrare cont

...
(iv) Accentul pus pe dreptul la acces egal la tehnologiile dezvoltate pentru îmbunătățirea creierului constituie de fapt un nou drept, generat de avansul tehnologic. Există neurotehnologii care sunt dezvoltate tocmai cu scopul de a mări capacitățile cognitive. Aceste tehnologii pot fi catalogate drept ”dopaj cognitiv”. Iar în plus, asemeni altor obiceiuri proaste legate de substanțele psihotrope, există și efectele de imitație (modă) și dependență, care ar putea face din accesul la neurotehnologii un lucru extrem de periculos! "Trebuie să delimităm strict modul în care se pot folosi neurotehnologiile pentru mărirea capacităților cognitive și să prevenim posibilele inechități cu privire la cei care decid sau își permit augmentarea cognitivă, vizavi de cei care nu își permit acest lucru” propun cercetătorii. Formularea acestui drept sună astfel: ”Trebuie să existe linii directoare prestabilite atât la nivel internațional cât și național, reglementând dezvoltarea și aplicarea neurotehnologiilor pentru augmentare mentală. Aceste linii directoare trebuie să se bazeze pe principiile echității și legii și să garanteze acess egal pentru toți cetățenii”.
(v) Nou și acesta, dreptul la protecție împotriva prejudecății algoritmice este de fapt o protecție a echității și egalității tuturor oamenilor, cercetătorii afirmând că ”trebuie să existe contramăsuri care să combată prejudecățile, iar acestea să fie norma pentru modul în care computerele vor învăța. Designul algorithmic trebuie să includă informații care să prevină în mod fundamental prejudecata”, transmit membri Grupului Neurorights Inititive, deși s-ar putea ca în practică acest control să fie imposibil de realizat, așa cum arătam în prima parte a acestui material, atât inter-rasial cât și pentru oameni ca specie.

Așadar, legislativele din fiecare țară, dar și organismele internaționale, au în față o nouă provocare ce va trebui transpusă în texte de lege. Deocamdată, începutul pare a fi dinspre organismele naționale. În noiembrie 2020, guvernul spaniol a propus noi reguli pentru reglementarea IA care includ dispoziții specifice pentru neuro-drepturi, la sugestia profesorului spaniol Yuste. In Decembrie 2020 senatul republicii Chile a aprobat în mod unanim introducerea în Constituție a neurodrepturilor, tot cu sprijinul profesorului Yuste, arată columbia.edu. Grupul de Reformă a Constituției din Chile a recunoscut datele mentale ca neurodrepturi și au inclus prevederea într-o Lege pentru Neuroprotecția Datelor. ”Dacă neurotehnologiile nu sunt reglementate la timp, nu va mai fi deloc posibil să facem asta, așa cum s-a întâmplat cu media sociale”, a avertizat senatorul Girardi care a condus lucrările. Votul de modificare a art. 19, aliniatul 1 din constituția ciliană a fost dat cu 37 pentru, zero împotrivă și zero abțineri, pentru a introduce între drepturile protejate și ”integritatea și identitatea mentală ale oamenilor, cu privire la avansurile neurotehnologiei”.

Pentru a conchide, este necesar ca domeniul juridic să țină pasul cu viteza uluitoare cu care se mișcă dezvoltarea tehnologică. Din păcate, până acum, reglementările au rămas mult în urma evoluției neuroștiințelor și a tehnologiei IA. Unii se bucură, alții spun că trebuie mai multe reglementări pentru a nu scăpa lucrurile de sub control. Așa cum vedem în prezent, tabăra celor care doresc o reglementare mai strânsă a rețelelor sociale are câștig de cauză, motivația fiind aici mai degrabă pentru a întări rolul statelor pe arena internațională, în fața corporațiilor, decât grija primară pentru reformarea drepturilor omului. Este de fapt rețeta pe care a adoptat-o omenirea la provocările fiecărei revoluții, de la cea industrială încoace. Modul cum ar putea fi folosită Inteligența Artificială va trebui probabil ghidat de niște reguli care să fie în concordanță cu prevederile prezentului, cu atât mai mult cu cât șefii unor corporații vorbesc din ce în ce mai des despre simbiozele om-IA. Doar să se poată face…
Website: N/A Tweet