ARMELE LUI KRUPP (partea II)
Data: 27-12-2021
... Astăzi, Manoilescu este considerat unul dintre fondatorii Braziliei moderne”.
Data: 27-12-2021
... Astăzi, Manoilescu este considerat unul dintre fondatorii Braziliei moderne”.
De altfel, în 1934, preşedintele brazilian Getúlio Vargas a impus o nouă constituţie, cu elemente inspirate din corporatismul mussolinian, considerată semifascistă. Iar ca dovadă că, atât brazilienii, cât şi argentinienii lui Perón, au crezut în corporatism au găzduit un număr mare de nazişti şi fascişti, refugiaţi din Europa după cel de-al doilea mare război al secolului trecut. Nestor Kirchner şi Cristina Fernández de Kirchner, soţ şi soţie, care au condus pe rând Argentina, cam în stilul Juan şi Isabela Perón, au venit la putere cu o platformă neoperonistă.
Dar de la marii români ar trebui să revenim la americanii care l-au grațiat pe Alfried Krupp, l-au repus în drepturi și ajutat cu Planul Marshall. Americanii au avut un mare complex că tehnologic abia au ținut pasul cu germanii. Noroc că Niels Bohr a reușit să ajungă la timp în Statele Unite și să i se alăture lui Albert Einstein. În acest caz politica antisemită a Partidului Muncitoresc Național-Socialist German a jucat împotriva lui Krupp. La fel de importantă este însă și decizia a-l lua la sfârșitul războiului pe Wernher von Braun, alături de grupul său, de la baza de la Peenemünde, de sub nasul rușilor. Astfel, SUA au realizat nu doar bomba atomică via Bohr, ci și programul spațial.
Operațiunea Paperclip a avut rolul să împiedice știința germană să încapă pe mâna rușilor și britanicilor, au fost transferați în Statele Unite 1.600 de cercetători și familiile lor, care au făcut ca americanii să obțină avans tehnologic în aeronautică, electronică, medicină etc.
Pe de o parte, americanii au primit avantaj comparativ, dar pe de alta cu ce influență s-au ales? Dacă ne uităm la Vargas și Perón și statele lor s-au dezvoltat, dar au plătit un “tribut” imigranților. Dacă analizăm comportamentul președinților Eisenhower și Nixon, se vede a fi deosebit de “corporatist”. JFK l-a învins initial pe contracandidatul Nixon și a încercat să schimbe mentalitatea și să medieze conflictele rasiale, care nu se știe cum de s-au acutizat imediat după “imigrația” din anii ‘50. Și se pare că a pierit “pe mâna” unui Hoover care instaurase în FBI o atmosferă gestapovistă. Acesta a venit de hac reglărilor de conturi la foc automat, dar și lumii capitaliste din cântecele lui Sinatra.
În fine, lui Reagan și Clinton li s-a tolerat ceva mai multă libertate, dar mai ales pentru că economiile aveau nevoie urgentă de schimbări structurale. Ei n-au încercat să modifice mentalități, precum Kennedy.
Ajungem în prezent și observăm o lume cam așa cum a “lăsat-o” Krupp. Germania și Statele Unite par a se apropia ca urmare a afinităților “culturale”. Marea Britanie și Rusia sunt tot “dușmanii” descoperiți la final de război. Și să nu uităm că Franklin Delano Roosevelt s-a chinuit mult să alăture țara sa Regatului Unit și Uniunii Sovietice în război, fiindcă ceea ce-i fascinase pe Vargas și Perón prinsese și în America de Nord. Între timp, ca să nu se mai risipească inutil resursele, marketingul corporatist a “fuzionat” cu propaganda oficială.
Apropo de fuziune, ați auzit de entități cu risc sistemic? Sunt cele “too-big-to-fail”, corporații care primesc imunitate din partea statelor, ce produc oricât de mult hazard moral și selecție adversă la nivelul indiviziior pentru a le salva. Într-un fel statele sunt luate captive și granițele-suveranitatea devin neimportante.
Editorial publicat in data de:
27-12-2021
de către Ionuț Bălan
Website:
http://bloguluibalan.ro
Tweet
de către Ionuț Bălan
Comentarii:
0